verb (folosit cu obiect), prevestire, prevestire. pentru a prezice sau prezice; fi un prevestitor al; indicați în prealabil; prevesti: nori care prevesteau o furtună. a avea un sentiment sau o noțiune interioară puternică despre (o nenorocire viitoare, rău, catastrofă etc.); ai un presentiment de.
Cum folosești prevestirea într-o propoziție?
face o predicție despre; spuneți în avans
- A avut prevestirea pericolului.
- Norii întunecați prevesteau o furtună de ploaie.
- Am simțit o presimțire sumbră că ceva va merge prost.
- Există un sentiment de presimțire în capitală, de parcă ar putea izbucni lupte în orice moment.
- Cerul era plictisitor, cu o prevestire de ploaie.
Ce înseamnă a prevesti?
verb tranzitiv. 1: a avea o convingere interioară de (ceva, cum ar fi o boală sau o nenorocire)… ea se uită cu nerăbdare în fața lui, nu se grăbi să prezinte răul, dar inevitabil conștient că starea de familia se schimbase…- Nathaniel Hawthorne. 2: prezice, prezice Asemenea nori întunecați prevestesc o furtună.
Cum folosești presimțirea într-o propoziție?
Exemplu de propoziție prevestitoare
- Ea rătăci prin casă cu presimțirea că aceasta ar fi fost ultima oară când o va vedea. …
- Nu știa de ce, dar simțea presimțirea că nu-și va îndeplini intenția. …
- A simțit din nou senzația de presimțire, pericolul nevăzut față de Katie.
Poate prevestiresă fie folosit ca verb?
verb (folosit cu obiect), fore·bod·ed, fore·bod·ing. a prezice sau prezice; fi un prevestitor al; indicați în prealabil; prevesti: nori care prevesteau o furtună. verb (folosit fără obiect), fore·bod·ed, fore·bod·ing. …
