Numele provine de la tetra (din greacă-„patru de ceva”) și acord (din greacă cordon-„șir” sau „notă”). În teoria muzicii grecești antice, tetracordul însemna un segment al sistemelor perfecte mai mari și mai mici delimitate de note imobile (greacă: ἑστῶτες); notele dintre acestea erau mobile (greacă: κινούμενοι).
Cine a inventat tetracordul?
Aceasta înseamnă că toate trebuie să se afle în cinci semitonuri, sau jumătate de pași, față de nota de bază. Tetracordurile au fost dezvoltate și folosite pentru prima dată de grecii antici ca o modalitate de a celebra raporturile perfecte în muzică, iar astăzi se găsesc în mod obișnuit în muzica de jazz.
Care este scopul unui tetracord?
Tetracordurile sunt o modalitate excelentă de a împărți scalele în bucăți ușor de gestionat. Scalele sunt foarte ușor de înțeles când tot ce trebuie să-ți amintești sunt două tetracorde în loc de 8 note.
Este un tetracord o triadă?
Cele patru tetracorduri explorate în capitolul 6 au fost toate exemple de tetracorde de note adăugate. Adică, fiecare tetracord a început ca o triadă construită din trei note diferite care aparțineau unei scări muzicale.
Ce este un tetracord armonic?
Un tetracord armonic este construit dintr-o jumătate de pas, urmată de un întreg+jumătate de pas (sau 1½ pas), urmat de o jumătate de pas. Întregul + jumătate de pas (sau 1½ pas sau trei jumătăți de pași) sună ca o terță minoră, deși muzical este scris diferit. În do minor armonic, Tetrachord II este construit cu notele G, A♭, B și C.
