Cerințe de vecinătate EIGRP Dispozitivele trebuie să fie în același sistem autonom (AS) Dispozitivele trebuie să aibă aceeași configurație de autentificare . Dispozitivele trebuie să aibă aceleași valori k.
Care trei condiții trebuie îndeplinite pentru ca routerele EIGRP să devină vecine?
Acestea sunt: lățime de bandă, întârziere, unitate maximă de transmisie (MTU), încărcare și fiabilitate. Lățimea de bandă și Întârzierea sunt utilizate în mod implicit. Când partajează EIGRP întreaga sa tabelă de rutare? Când descoperă un nou vecin și formează o adiacență cu acesta prin schimbul de pachete de salut.
Cum se formează adiacența EIGRP?
Pentru a forma o adiacență EIGRP, toți vecinii folosesc adresa lor principală ca adresă IP sursă a pachetelor lor EIGRP. Adiacența între routerele EIGRP are loc dacă adresa principală a fiecărui vecin face parte din aceeași subrețea IP.
Cum este implementat EIGRP pe un router?
EIGRP folosește tehnologia de rutare vectorială la distanță, care specifică faptul că un router nu trebuie să cunoască toate relațiile de ruter și de legătură pentru întreaga rețea. Fiecare router face publicitate destinațiilor cu o distanță corespunzătoare și, la primirea rutelor, ajustează distanța și propagă informațiile către rutele învecinate.
Ce tabele creează routerele EIGRP?
Fiecare router EIGRP folosește trei pentru a stoca informații de rutare:
- Tabelul vecin – stochează informații desprevecinii EIGRP. …
- Tabel de topologie – stochează informații de rutare învățate din tabelele de rutare vecine. …
- Tabel de rutare – stochează numai cele mai bune rute pentru a ajunge la o rețea la distanță.