Un defect de furcație este pierderea osoasă, care este de obicei cauzată de boala parodontală și afectează baza trunchiului rădăcină a unui dinte unde se întâlnesc două sau mai multe rădăcini. Amploarea și configurația specifică a defectului sunt factori care determină atât diagnosticul, cât și planificarea tratamentului.
Cum se tratează furcația?
Detartrarea și rindeluirea rădăcinilor este o procedură de curățare profundă care implică îndepărtarea plăcii și a tartrului de pe suprafețele dinților și rădăcinilor și apoi netezirea zonelor aspre de pe suprafața rădăcini. Pentru a trata pierderea osoasă, stomatologii pot efectua o procedură chirurgicală cunoscută sub numele de grefa osoasă.
Ce este implicarea furcației parodontale?
Conform glosarului de termeni al Academiei Americane de Parodontologia, există o afectare a furcației atunci când boala parodontală a cauzat resorbția osului în zona de bi- sau trifurcație a unui dinte cu mai multe rădăcini[1].
Ce cauzează mobilitatea dinților?
Cea mai frecventă cauză a mobilității este pierderea osoasă din cauza bolii parodontale. Boala parodontală este o infecție a gingiilor și osului din jurul dinților. În stadiile avansate ale bolii parodontale, mobilitatea dentară este o constatare comună.
Ce înseamnă expunerea la furcație?
Ce este Furcația? Locul din dinte în care se întâlnesc rădăcinile este cunoscut sub denumirea de furcație. Când boala parodontală determină retragerea gingiilor, furcația poate deveni expusă și poate fisusceptibil la degradare și infecție.
