verb tranzitiv. 1a: a striga (un sentiment, o acțiune etc.): evoca provoca râs. b: a provoca intenționat o luptă.
Care este sensul provocat?
verb (folosit cu obiect), provocat, provocator. să înfurie, să enerveze, să exasperați sau să supărați. a stârni, a trezi sau a chema (sentimente, dorințe sau activitate): accidentul a provocat un hohot de râs. a incita sau a stimula (o persoană, un animal etc.) la acțiune.
Care este un exemplu de provocare?
Definiția provocarii este de a împinge ceva să se întâmple sau de a enerva. Un exemplu de provocare este să insulte pe cineva până când vrea să lupte cu. A da naștere la; produce. O greșeală care a stârnit râs; știri care au stârnit un scandal.
Provocare înseamnă incitare?
studiu sinonimic pentru incitare
Incitare, trezire, provocare, inflamare sunt verbe care înseamnă a incita sau a inspira un individ sau un grup să ia o acțiune sau să exprime un sentiment.
Ce înseamnă în drept să provoace?
În lege, provocarea este atunci când se consideră că o persoană a comis o faptă penală parțial din cauza unui set precedent de evenimente care ar putea determina o persoană rezonabilă să-și piardă controlul de sine.