Agenții de dispersie, numiți și dispersanți, sunt substanțe chimice care conțin agenți tensioactivi și/sau compuși solvenți care acționează pentru a sparge uleiul de petrol în picături mici.
Care dintre următoarele este un exemplu de agent de dispersie?
Agenții de dispersie aparțin în principal condensaților de formaldehidă de acid naftalen sulfonic, crezol, 1-naftol 6-acizi sulfonici, condensat de oxid de alcooletilen gras, alchil aril sulfonați sau lignin sulfonați – condensatul acidului naftalen sulfonic este cel mai popular.
Ce este agentul de dispersie în chimie?
Un dispersant sau un agent de dispersie este o substanță, de obicei un surfactant, care este adăugată la o suspensie de particule solide sau lichide într-un lichid (cum ar fi un coloid sau o emulsie) pentru a îmbunătăți separarea particulelor și pentru a preveni depunerea sau aglomerarea acestora.
Care sunt diferitele tipuri de dispersanți?
Agenții tensioactivi sintetici pot fi anionici, cationici, neionici sau amfoteri; totuși, numai agenții tensioactivi anionici sau neionici sunt utilizați ca dispersanți ai petrolului brut. Amestecurile de surfactanți includ adesea alți agenți chimici, cum ar fi solvenții, care sporesc capacitatea de dispersie a surfactantului [10].
De ce sunt folosiți biodispersanții?
Utilizarea biodispersanților
Un biodispersant poate fi util atât pentru a îndepărta biofilmul dintr-un sistem, cât și pentru a preveni dezvoltarea biofilmului într-unsistem curat. Deoarece se știe că bacteriile Legionella cresc în mod selectiv sub straturi de biofilm, păstrarea biofilmului în turnul de răcire este de o importanță evidentă.
