Ordinele reclamante sunt, în primul rând, anumite ordine religioase creștine care au adoptat un stil de viață de sărăcie, de călătorie și de locuit în zonele urbane în scopuri de predicare, evanghelizare și slujire, mai ales celor săraci. La întemeierea lor, aceste ordine au respins modelul monahal stabilit anterior.
Care sunt cele patru ordine mendicante?
Patru ordine principale mendicante, cu diverse origini geografice și ideologice, au devenit influente în Marea Britanie: the Franciscans (Friars Minor), the Dominicans (Friars Preacher, sau Black Friars), frații augustinieni (Austin) și carmeliții (călugării albi).
Cum i-au ajutat ordinele mendicante pe oamenii din orașele în creștere?
Ordinele mendicante au fost făcute pentru a lupta împotriva credințelor care au fost respinse și pentru a predica oamenilor obișnuiți. Universitățile predau savanților, iar acești savanți au ajutat Biserica și statul. Toma d'Aquino credea în legea naturală şi în modul în care aceleaşi legi ar trebui transmise fiecărei culturi şi societăţi.
Care au fost ordinele mendicante din secolele al XII-lea și al XIII-lea?
Numele lor complet era Ordinul Fraților Predicatori, ceea ce indică rolul lor. Erau mendicanti care mergeau din loc în loc propovăduind împotriva ereziei. Au fost folosite pentru a combate ereziile care au fost răspândite în secolele al XIII-lea și al XIV-lea,în special în sudul Franței.
Ce rânduieli monahale erau cunoscute sub denumirea de porunci de cerșetorie?
Comenzi de renunțare. În timpul domniei Papei Inocențiu al III-lea (1198–1216), au fost întemeiate două dintre cele mai cunoscute ordine monahale. Ei erau numiți ordinul cerșetori, deoarece membrii lor cerșeau mâncare și haine.
