Primul vaccin împotriva poliomielitei, cunoscut sub numele de vaccin poliovirus inactivat (IPV) sau vaccin Salk, a fost dezvoltat la începutul anilor 1950 de către medicul american Jonas Salk. Acest vaccin conține virus ucis și este administrat prin injecție. Utilizarea pe scară largă a IPV a început în februarie 1954, când a fost administrat școlarilor americani.
Cine a inventat vaccinul antipoliomielită IPV?
Vaccinul inactivat împotriva poliomielitei (IPV) a fost dezvoltat în 1955 de către Dr Jonas Salk. Denumit și vaccinul Salk, IPV constă din tulpini de poliovirus inactivate (ucise) din toate cele trei tipuri de poliovirus. IPV se administrează prin injecție intramusculară sau intradermică și trebuie administrat de un lucrător medical calificat.
Când a început vaccinul IPV?
În 1955 Dr. Jonas Salk și echipa sa de cercetare de la Universitatea din Pittsburgh din Statele Unite au dezvoltat primul vaccin antipolio, care a fost administrat prin injecție. Acesta a fost urmat în 1961 de un vaccin oral dezvoltat de doctorul Albert Sabin.
Cine a fost responsabil pentru vaccinul antipoliomielită?
La 26 martie 1953, cercetătorul medical american Dr. Jonas Salk anunță la o emisiune națională de radio că a testat cu succes un vaccin împotriva poliomielitei, virusul care provoacă boala paralizantă a poliomielitei.
Unde a fost dezvoltat primul vaccin antipolio injectabil?
La 23 februarie 1954, un grup de copii de la Arsenal Elementary School din Pittsburgh,Pennsylvania, primiți primele injecții cu noul vaccin antipolio dezvoltat de Dr. Jonas Salk.
