Leșierea poate transporta compuși chimici, cum ar fi substanțe dizolvate sau materiale mai mari, cum ar fi materiale vegetale în descompunere, fragmente fine de rocă și microbi în zona critică. În ecosistemele agricole, levigarea este un echilibru important între prevenirea acumulării de sare și eliminarea nutrienților din sol.
Care sunt efectele scurgerii?
Leșierea elimină nutrienții vitali și micronutrienții, cum ar fi borul solubil în apă, din sol, provocând potențiale deficiențe în culturi. De exemplu, atunci când culturile suferă de deficit de bor, ele prezintă simptome vizuale, inclusiv: frunze deformate, groase, casante, mici. Tulpini scurte și aspect „micșorat”.
Ce are leșierea asupra mediului?
Când leșierea elimină prea mult conținut de nitrați din sol, totuși, pH-ul scade prea mult și solul devine supraacid. Acidificarea solului are în sine numeroase consecințe negative, inclusiv modificarea tipurilor de microbi ai solului, contaminarea apelor de suprafață și scăderea populațiilor de râme.
Ce este leșierea și de ce este o problemă?
este mișcarea contaminanților, cum ar fi pesticidele sau îngrășămintele solubile în apă, transportați de apă în jos prin soluri permeabile. În general, majoritatea pesticidelor se adsorb în particulele de sol (în special argilă), devin imobile și nu se scurg.
Ce s-ar întâmpla dacă nu ar avea loc leșierea?
Fără cantități adecvate de apă pentru a leși aceste săruri (cunoscute sub numele de fracțiune de leșiere) din orizonturile superioare ale solului, creșterea plantelor poate fi afectată ușor până la sever. Impactul depinde de toleranța la sare a plantei și de tipul de săruri care se acumulează în sol.