Aristofan spune că discursul său explică „sursa dorinței noastre de a ne iubi.” El spune: „Dragostea se naște în fiecare ființă umană; ea cheamă înapoi jumătățile naturii noastre originale împreună; încearcă să facă unul din doi și să vindece rana naturii umane.
Ce a cauzat originea iubirii după Aristofan?
„Originea iubirii” se bazează pe un discurs al lui Aristofan din Simpozionul lui Platon. Discursul a descris trei sexe diferite: bărbați atașați de bărbați, femei atașate de femei și bărbați atașați de femei. Au fost împărțiți în două de către zei, lăsându-i cu o dorință constantă de a-și căuta ceal altă jumătate.
Cum definește Aristofan Iubirea Eros în discursul său din Simpozionul lui Platon?
Dragostea este dorința pe care o avem de a ne găsi ceal altă jumătate, pentru a deveni întregi. Agaton îl urmează pe Aristofan, iar discursul său îl vede pe Eros ca fiind tânăr, frumos și înțelept; și ca sursă a tuturor virtuților umane.
Ce rost are mitul lui Aristofan?
Aristofan explică că oameni sunt acum în căutarea celeil alte jumătate a lor, iar când cineva găsește pe altul cu care să iubească și să se reproducă, acea persoană este ceal altă jumătate a lor. Aici vedem că acest mit oferă o explicație a motivului pentru care ființele umane caută parteneri romantici și sexuali.
Ce spune Platon despre dragoste?
Ideea iubirii romantice provine inițial din tradiția platoniciană conform căreia iubirea este odorinta de frumos – o valoare care transcende particularitatile corpului fizic. Pentru Platon, dragostea de frumos culminează cu dragostea de filozofie, subiectul care urmărește cea mai în altă capacitate de gândire.
