Nu erau doar casetofone portabile cu difuzoarele încorporate. Puteai înregistra la radio, iar majoritatea aveau casete duble, așa că dacă mergeai pe stradă și auzi ceva ți-a plăcut, poți să mergi la copil și să-i ceri să dublezi o copie. Se numeau boomboxuri sau gheto blasters.
De ce se numește boombox?
Înainte de difuzoare portabile, înainte de iPod, înainte de Walkman și playere MP3 a existat boombox-ul. Numele radioului/casetofonului portabil cu baterie a fost, parțial din cauza esteticii sale grele, asemănătoare casetei și a difuzoarelor de putere pentru îmbunătățirea basului (boom).
Boombox-urile mai sunt ceva?
Așa cum sugerează și numele lor, boomboxes sunt zgomotoase, oferind o mulțime de bani pentru banii dvs. Boomboxurile originale nu mai sunt produse și pot fi scumpe să cumperi la mâna a doua, dar asta nu înseamnă că nu ai noroc. Am găsit niște boombox-uri grozave care pot face mult mai mult decât să redă casete.
Care a fost blasterul inițial al ghetoului?
A boombox (sau Ghetto Blaster) – practic un casetofon mare, dar portabil, cu două sau mai multe difuzoare – a fost dezvoltat pentru prima dată de Philips, care și-a lansat „Radiorecorder” în 1969.
Când au devenit populare blasterele de gheto?
În timp ce blasterele Ghetto în anii 70 și 60 erau disponibile, abia în anii 1980 când popularitatea a crescut. Blasterul ghetoului a devenit icoanao generație, acționând atât ca instrument practic, cât și ca simbol de statut. Astăzi, încă vedem boombox-urile ca o componentă a esteticii anilor 80 și începutul anilor 90.
